Turism și patrimoniu imaginar în Delta Dunării – ALEXANDRA DINCĂ

După secole de locuire în condiții de semi izolare, o parte din satele din Delta Dunării au devenit atracții turistice importante. Balta devine Rezervația Biosferei Delta Dunării, ceea ce a produs schimbări structurale în stilul de viață al localnicilor. Noile politici locale și mai târziu europene, susținute de un cadru legislativ pe măsură, au început să încurajeze turismul în defavoarea pescuitului ca sursă principală de venit pentru localnici.Acest articol își propune să exploreze modul în care această tranziție a influențat patrimoniul imaterial local și impactul pe care turismul îl are în producția unui capital cultural modern și autentic în același timp. Cu alte cuvinte, pentru a trăi din turism, localnicii au astăzi nevoie să creeze și să vândă un „produs local” turiștilor, care altfel ar veni în deltă doar pentru excursiile cu barca, activitate pe care foarte puțini localnici o pot practica. Acest „produs local” este experiența turistului, care reunește mâncarea, muzica, locuirea și activitățile pe care le realizează pe perioada șederii sale în Deltă. Ceea ce este interesant este că acolo unde există goluri în memoria colectivă acestea sunt umplute cu imaginație și din diverse surse de inspirație capitalistă. Iar dacă nu există costum, locuință, fel de mâncare sau sărbătoare, tradiționale și specifice zonei, atunci acestea trebuie inventate și exploatate comercial.În lectura actriței Katia Pascariu, cu o ilustrație de Andrei Nicolescuhttps://antropedia.com/sfertulacademic/alexandra-dinca/